Prejudecata de confirmare și cum ne ajută să ne modelăm viața după divorț

Prejudecata de confirmare (confirmation bias) este un proces de distorsiune cognitivă (cognitive bias). Este o modalitate prin care creierul nostru, cea mai complexă mașinărie cunoscută de om, ne ajută să trecem prin viață mai ușor.

Există nenumărate exemple de distorsiuni cognitive (despre care poți citi aici), însă azi ne concentrăm pe cea de confirmare, întrucât joacă un rol fundamental în felul în care va arăta viața noastră după divorț.

Ce este prejudecata de confirmare?

Prejudecata de confirmare favorizează informațiile care confirmă convingerile noastre existente și reduce valoarea dovezilor care nu sunt conforme.

Practic, ce se întâmplă este că atunci când avem o credință, creierul nostru va avea grijă să observe cu precădere acele dovezi care să ne confirme că ceea ce credem noi este real, având grijă să evite dovezile care neagă credințele noastre.

Câteva exemple:

„Consider că femeile nu știu să conducă, așa încât văd în trafic doar mișcări greșite făcute de șoferițe femei.”

„Consider că mâncarea de tip fast-food este toxică, așa încât aud doar povești despre indigestii de la cunoștințe care au frecventat astfel de restaurante.”

„Consider că în viață banii se fac greu, astfel încât văd numai exemple de oameni care se chinuie să câștige un ban cinstit.”

De clarificat:

Prejudecata de confirmare este ceva nativ creierului nostru, deci cu toții trecem prin ea.

Când avem o credință puternică, nu înseamnă că prin magie manifestăm ca acel lucru să se adeverească, ci creierul nostru acordă atenție doar lucrurilor care confirmă ceea ce știm deja.

Prejudecata de confirmare, odată înțeleasă, poate fi folosită în avantajul nostru.

Iar acestea fiind spuse, hai să vedem cum acest concept biologic poate fi folosit în revenirea noastră de după divorț.

Prejudecata de confirmare și divorțul

Să ne gândim la cele mai comune lucruri pe care le auzim despre divorț:

• Că o sa fie greu
• Că nu o să mai fie așa ușor să găsim un partner după un divorț
• Că o să facem copiii să sufere
• Că suntem prea bătrâni ca să începem iar să ieșim la date-uri
• Că nu mai există bărbați buni/femei bune
• Că mai bine stăm cuminți în banca noastră (adică în relația actuală care nu ne mai satisface de nicio culoare), decât să ieșim în necunoscutul înfricoșător.

Toate aceste credințe colective pot fi împărtășite și de noi, și cu siguranța avem și altele, specifice fiecărei experiență de viață.

De aceea, este lesne de înțeles că plecând la drum cu aceste convingeri în minte, creierul nostru va face tot ce-i stă în putință pentru a ne confirma că ceea ce credem este adevărat. Va auzi doar poveștile, experiențele, miturile și știrile care ne confirmă că da, viață după divorț este un chin și nimic mai mult.

Este esențial să identificăm la noi înșine aceste credințe limitative și să le schimbăm cu unele care chiar ne servesc în a ne clădi o viață mult visată.

Ce-ar fi dacă în loc să credem din tot sufletul că vom rămâne singuri și triști, să credem că sufletul nostru pereche ne caută?

Ce-ar fi să credem că noua libertate dobândită după divorț este o oportunitate perfectă pentru rescrierea poveștii personale?

Ce-ar fi să credem că cei mai buni ani din viața noastră de-abia acum încep?

Dar Monica, așa ceva nu e adevărat, obiectiv vorbind!”

Draga mea, dragul meu, realitatea noastră este în cea mai mare parte conturată de interpretarea noastră. Dacă te uiți la linkul de mai sus, sunt zeci de astfel de biasuri cognitive care ne determină să vedem lucrurile într-un fel sau altul.

Da, există niște studii pe care ne putem baza pentru a determina ce este „obiectiv”, însă experiența ta de viață este cât se poate de subiectivă. Tu alegi dacă te uiți la partea plină a paharului, tu alegi dacă preferi să te concentrezi pe florile de pe trotuar sau la traficul de pe stradă.

Așadar, deși sunt de acord că de multe ori viața este mai degrabă negativă, mai ales după un eveniment traumatizant precum divorțul, cred și mai puternic că ține de noi să ne folosim de uneltele pe care le avem pentru a ne crește șansele către fericire.

Deci, dacă vrei să dai o șansă prejudecății de confirmare în avantajul tău, iată ce trebuie să faci:

Identifică toate prejudecățile care nu îți servesc pentru o viață bună.

(Că nu mai sunt oameni faini disponibili, că ești prea bătrân/ă, că nu mai ai nicio șansă la fericire etc.)

Înlocuiește prejudecățile negative cu unele pozitive.

Atenție! Dacă luăm o prejudecată de tipul „sunt prea bătrân pentru a mă mai îndrăgosti” și o schimbăm în „sunt super tânăr și mă îndrăgostesc”, creierul nostru o să creadă că râdem de el! :))

Este important să modificăm aceste prejudecăți intr-un mod realist. Din „sunt prea bătrân pentru a mă mai îndrăgosti” putem spune „iubirea nu are vârstă și se poate întâmpla oricând” – sau altceva similar care să sune plauzibil pentru creierul nostru.

Caută (intenționat) exemple care să-ți confirme noile credințe pozitive.

Până reușește creierul nostru să se acomodeze cu noile credințe, e nevoie să îl ajutăm noi în primă fază. De aceea, este esențial să căutăm activ exemple care să ne întârească noile credințe.

În timp, odată ce noile credințe pozitive se vor ancora în mintea noastră, creierașul își va face treaba și va găsi de unul singur astfel de exemple de confirmare.

Ce zici, merită să încerci măcar acest exercițiu? 🙂

Cu drag,

Monica